COLOANELE DE BAZALT DE LA RACOȘUL DE JOS

Acest geosit (= sit geologic) a fost declarat Monument al Naturii în 1962 (IUCN III). Vulcanismul de aici a vut loc în urmă cu aprox. 1,2 milioane de ani, iar în acest loc a existat anterior o curgere de lavă sau un lac de lavă de cel puțin 15 metri grosime. Lava se contractă când începe să se răcească. Interiorul este foarte cald (1100-1250°C) și mai rece la margini. Deoarece lava ocupă mai puțin spațiu în stare solidă decât în ​stare fluidă, răcirea duce la apariția fisurilor de contracție în interiorul masei de lavă. Separarea coloanelor are loc de-a lungul acestor fisuri. Coloanele înalte de bazalt indicâ o răcire lentă, în stare de repaus (nu există alimentare din adâncime). Răcirea unor mase mari de lave poate dura mai multe luni. Cel mai adesea se formează coloane pentagonale și/sau hexagonale. Rocile de lavă bazaltică conțin deseori xenoliți ce provin din mantaua superioară a Pământului, care au fost transportați de magma bazaltică de la aproximativ 65-90 km adâncime, de sub Munții Perșani. Exploatarea de piatră din această zonă a început prin 1872.